Adjectivele

Adjectivele se termină în -a:

• bela – frumos, frumoasă
• bona – bun, bună
• granda libro – o carte mare
• malgranda tablo – o masă mică

Cazurile

Esperanto are două cazuri: nominativul și acuzativul.

Acuzativul

Acuzativul se formează adăugând terminația -n. Acuzativul este folosit pentru a marca complementul direct, adică obiectul asupra căruia se exercită acțiunea.

Am văzut în lecția anterioară că el poate indica și o mișcare spre o direcție după anumite prepoziții.

• Singular: libron – (văd) o carte

• Plural: librojn – (văd) cărți

• Pronume: min – pe mine

• Ĉu vi havas novan amikon? – Ai un prieten nou?

• Kiun libron vi havas? – Ce carte ai?

• La patro donas al ŝi libron. – Tatăl îi dă o carte.

• Kion mi vidas? – Ce văd?

• Mi vidas katon – Văd o pisică.

Adjectivul se acordă la număr cu substantivul la care se referă. El poate primi și marca acuzativului: aceleași terminații -j și -n se folosesc atât pentru adjective, cât și pentru substantive.

• Vi estas bona amiko – Ești un prieten bun.
• Vi estas bonaj amikoj – Sunteți prieteni buni.
• Vi havas bonan amikon – Ai un prieten bun.
• Vi havas bonajn amikojn – Ai prieteni buni.

💡 Reține: -n stă întotdeauna la final, chiar și după pluralul -j: amikoj → amikojn.

Conjugarea

Infinitivul: -i

• labori – a lucra

Prezentul: -as

• mi laboras – eu lucrez
• vi laboras – tu lucrezi / dumneavoastră lucrați
• li/ŝi laboras – el/ea lucrează
• ni laboras – noi lucrăm
• vi laboras – voi lucrați
• ili laboras – ei/ele lucrează

Trecutul: -is

• mi laboris – eu am lucrat / lucram
• vi laboris – tu ai lucrat / lucrai / dumneavoastră ați lucrat
• li/ŝi laboris – el/ea a lucrat / lucra
• ni laboris – noi am lucrat / lucram
• vi laboris – voi ați lucrat / lucrați
• ili laboris – ei/ele au lucrat / lucrau

Viitorul: -os

• mi laboros – eu voi lucra
• vi laboros – tu vei lucra / dumneavoastră veți lucra
• li/ŝi laboros – el/ea va lucra
• ni laboros – noi vom lucra
• vi laboros – voi veți lucra
• ili laboros – ei/ele vor lucra

💡 Truc de memorare: cele trei timpuri urmează vocalele i-a-o: -is pentru trecut, -as pentru prezent, -os pentru viitor.

În Esperanto există în principal trei timpuri verbale. Există și timpuri compuse, dar acestea sunt folosite mai rar. Terminația este aceeași pentru toate persoanele, la singular și la plural.

• mi estas – eu sunt
• vi estas – tu ești
• la patroj estas – tații sunt etc.

💡 Pont: dacă știi terminația timpului, știi forma pentru toate persoanele. Persoana este dată de pronume, nu de verb.

Subiectul impersonal din română nu se traduce separat în Esperanto:

• Pluvas. – Plouă.
• Estas tiel. – Așa este.

Conjuncția ke

este folosită pentru a introduce o propoziție subordonată. De obicei este precedată de virgulă.

• Mi scias, ke li venos – Știu că el va veni.
• Mi ne komprenas, ke vi ne havas tempon. – Nu înțeleg că nu ai timp.
• Ĉu vi povas kompreni, ke li ne skribis? – Poți înțelege că el nu a scris?

⚠️ Atenție: ke înseamnă „că” și introduce o subordonată. Nu îl confunda cu kio („ce”), care este întrebare.

Prefixul mal-

formează opusul:

• amiko: – prieten
• malamiko: – dușman
• granda: – mare
• malgranda: – mic

💡 Truc de memorare: un singur mal- înlocuiește multe antonime: malgranda (mic), mallonga (scurt), malrapida (lent), malbona (rău).

Prefixul ge-

Indică reunirea celor două sexe:

• gepatroj – părinți
• gefratoj – frați și surori
• gesinjoroj – doamnelor și domnilor

💡 Reține: ge- arată grup mixt sau ambele sexe, iar în practică apare de obicei cu pluralul -j.

Ordinea cuvintelor în propoziție

Cea mai frecventă ordine a cuvintelor este subiect-verb-obiect, ca în română. Totuși, deoarece acuzativul, marcat prin terminația n, arată care este obiectul propoziției, ordinea cuvintelor poate fi schimbată ușor pentru efect stilistic.

• Mi legas libron. – Citesc o carte.
• Libron mi legas. – O carte citesc.

Câteva formule de politețe

• saluton – salut, bună ziua
• bonvolu – te rog / vă rog
• dankon – mulțumesc

Kio, Kion

Kio înseamnă „ce” când este subiectul propoziției.

• Kio estas tio? – Ce este asta?
• Kio estas sur la tablo? – Ce este pe masă?

Când „ce” este obiect, în Esperanto devine kion.

• Kion vi faras? – Ce faci?
• Kion ŝi diris? – Ce a spus ea?

💡 Pont: când în română ai putea spune „pe ce?” ca obiect al acțiunii, în Esperanto apare de obicei kion.