-u în propoziții subordonate
Imperativul, marcat prin terminația -u, nu se folosește doar pentru a exprima o cerere directă, ci și în vorbirea indirectă, în propoziții introduse prin ke după un verb care exprimă o poruncă, o rugăminte, un sfat sau o dorință.
- Mi deziras, ke vi lernu. – Doresc să înveți.
- La patro insistas, ke mi venu. – Tatăl insistă să vin.
💡 Reține: după dorință, poruncă sau rugăminte urmează ke + verb în -u, nu -as. Dorința din propoziția principală „colorează” verbul subordonat.
Prepoziția je
Prepoziția je este un fel de prepoziție „comodă”. Nu are un sens precis și se folosește când nicio altă prepoziție nu se potrivește bine cu ceea ce vrem să exprimăm. Cea mai frecventă folosire este la exprimarea orei.
- Je kioma horo vi venos? – La ce oră vei veni?
- Je la kvina horo. – La ora cinci.
💡 Pont: je este prepoziția-joker. Când nicio prepoziție exactă nu se potrivește, je este soluția neutră.
Verbul farti
Acest verb este folosit mai ales în expresia:
- Kiel vi fartas? – Ce mai faci? / Cum vă simțiți?
Sufixul -et
se folosește pentru a forma diminutive:
- libreto – cărticică
- beleta – drăguț
- varmeta – călduț
Sufixul -eg
se folosește pentru a forma augmentative:
- librego – carte mare, tom
- varmega – foarte cald, fierbinte
- belega – minunat, foarte frumos
- bonega – excelent
💡 Truc de memorare: învață perechea împreună: -et micșorează (dometo = căsuță), -eg mărește (domego = casă mare).
Sufixul -iĝ
are sensul de „a deveni”:
- riĉiĝi – a deveni bogat, a se îmbogăți
- trankviliĝi – a se liniști
- resaniĝi – a se însănătoși
- geedziĝi – a se căsători
💡 Reține: -iĝ înseamnă „a deveni de la sine”. În lecția 8 apare perechea -ig („a face să devină”).